Rosamunde ... [privat]

Rosamunde se aseza pe scaunul din lemn ce era pozitionat in dreptul sevaletului pentru pictura.
Tanara, strangea in mana stanga un tub cu culoare rosie iar in cea dreapta o pensula marimea 12. Clipi de cateva ori intreptandu-si atentia spre fereastra puternic luminata.

Kaito se opri la prima usa, intreband de volumul pe care il cauta. Ca de obicei, nimeni nu avea ce ii trebuia lui, pe langa faptul ca vreo trei fete izbicnisera in ras la auzul accentului sau.
Deja la capatul rezistentei nervoase, batu la usa lui Rosamunde.

Rosamunde in momentul in care auzi bataia scurta in usa, stranse din reflex mana stanga tot tubul de vopsea pictandu-i acum pielea albicioasa.
Isi indrepta fara voie privirea in direcia usii apeland inca o data la eticheta ce o ajuta in unele stuatii sa stea calma.
-Tu ... replica cand deschise usa cu putin zgomot.

- Eu.
Zise usor surprins afisand un zambet deschis.
Observa urmele de vopsea rosie de pe maini.
- Scizi-ma di deranj, am nevoii di un volum cu "Fratii jderi" s pi al meu l-am pierdut, daca ai putea sa-mi imprumuti.

Rosamunde se uita putin ciudat cand pomenii de vopsea rosie abia atunci dandu-si seama ca palma ei stanga era uda si alunecoasa.
-Deranj...Hmm..Da. Il privi cateva clipe.
-Nu il am, dar poti intra cat timp il caut.

Kaito isi inclina usor capul in semn de recunostinta, intrand si inchizand usa in urma lui.
Se uita in jur studiind in tacere camera in lung si in lat.
Observa pictura inceputa, dandu-si seama cat de tare predomina rosul.
Zambi ca pentru sine cand observa acest detaliu.

Rosamunde se aseza din nou pe scaun facandu-i un semn distant cu mana stanga plina de vopsea sa se aseza pe celalalt scaun prezent acolo.
Ridica din nou pensula lasand-o sa cada inainte sa atinga panza de pictura.
Se intoarse cu scaunul spre vizitatorul cu par rosu si incepu sa-i faca portretul cu mana plina de culoare.

Kaito se pregati sa intrebe ceva, insa ramase blocat in a-i studia miscarile.
Se aseza pe scaunul pe care i-l indicase, pastrandu-si cu ceva efort zambetul deschis.
Ii studie mana in care tinea pensula.

Rosamunde il privi de cateva ori zambind ca pentru sine dupa care isi recaata atitudinea creatoare.
Isi intoarse privirea in directia panzei, trasand cateva linii cu rosu. Dupa putin timp, din inertie isi trecu mana plina de vopsea inca umeda peste frunte si obrazi murdarindu-se toata.

Kaito ii urmari miscarile cu privirea cu buzele usor intredeschise intr-o admiratie muta fata de imaginea ei.
COmpuse in minte nenumarate randuri, refacandu-le in fiecare secunda si memorandu-le pana la clipa cand avea sa le astearna pe hartie.

Dupa ultimul detaliu, mai exact un punct rotund de marimea unei gamalii de ace, Rosamunde isi arunca pensula in paharul de apa de alnga sevalet. Se ridica intreptandu-se spatele si se indrepta cu pasi mici spre fereastra mare si luminoasa.
-Esti in regula sau va trebui sa-ti dau dopuri de urechi?
Deschise fereastra dupa replica.

Kaito se trezi din visare dandu-si seama ca statuse cu gura aproape cascata.
Clatina din cap simtind roseata arzandu-i in continuare obrajii.
- M-ai pictat?
Intreba alb privind-o din ce in ce mai surprins.

-Nici eu nu stiu, nu-mi place cum a iesit, dar presupun ca asta este ghinionul oricarui artist.
Zambi obosita inspirand de cateva ori aerul rece ce intra pe fereastra acum deschisa.

Kaito se ridica incet, indreptandu-se catre sevaletul fetei.
Privi panza inca umeda, dand de trasaturile lui si recunoscandu-se imediat.
Privi pictura cu gura din nou usor intredeschisa.
Isi stapani uimirea dandu-se inapoi cu roseata intensificandu-se din ce in ce mai tare.

Rosamunde isi indrepta privirea spre el privindu-l putin ingrijorata.
Se propie de el tragandu-l inspre ea. Ii puse mana fara vopsea fere pe frunte.
-Esti...rosu si nu esti bolnav.

Kaito se inrosi si mai tare.
- Avand in vederi faptul ca iti plashe asa de mult rosul nu cred ca ie tocmai o problema.
Zise cu un zambet putin mai subtire.

Rosemunde raspunse cu u nzambet subtire si larg.
Cu timpul ochii incepura sa se deschida la culoare devenind automat lichizi.
- Cati ani ai baietas?

- Douazeci si cinci.
Ii raspunse aproape din reflex privind-o aproape vizibil admirativ, cu roseata atenuandu-se incet in timp ce ii studia schimbarea mesajului transmis de ochi si forma zambetului. Zambi pentru sine cand reusi sa isi pastreze o imagine detaliata a chipului ei in minte.

Rosamunde isi opri pe moment un hohot de ras trecandu-si mana prin parul lung si deschis la culoare.
-Inetersant, pustiule.

- Ci este atat de interisant la faptul ca sunt un pustan de 25 de ani care arata ca unul de 18?
Intreba cu o nota ceva mai grea de ironie decat de obicei, insa usor absent, inca studiind-o.

-Poate faptul ca arat ca unu lde 18? Sau ca nu arat ca unul de 25?
Rosamunde il studie cateva clipe in tacere.
-Pustiule, esti interesant.
Ranji ironic.

- Ca un manual de maniere la masa.
Raspunse la fel de ironic inclinandu-si extrem de usor, imperceptibil, capul intr-o parte.

-Urasc eticheta, dar cateodata este folositoare.
Ranji pastrandu-si atitudinea ironica si distrata.

- Uniori.
Repeta baiatul cu un zambet abia schitat.

-Exact! Bravo baietel, te prinzi repede
Rosamunde incepu sa fredoneze unu ldin refrenele ei pentru inspiratie balansandu-se usor.